Actualizat la: iulie 29, 2023

10 idei din Building a Second Brain

Este articolul inaugural dintr-o categorie în care îmi propun să public cu o cadență regulată (mai exact, de câte ori termin de citit o carte).

Pe scurt, o să exprim 10 idei (în medie) care mi-au plăcut sau care m-au atins într-un mod aparte. Nu îmi propun să fac un rezumat al cărții respective pentru că ar fi unul reducționist. Așadar, nu veți putea să cuprindeți esența cărților la care fac referire parcurgând aceste articole dar veți fi expuși la niște idei interesante…sau mai bine spus, care mi s-au părut mie interesante.

Să pornim la drum. Prima carte din această categorie este Building a Second Brain, de Tiago Forte.

Arhipelagul ideilor

Arhipelagul ideilor rezultă din colectarea divergentă a unui grup de idei, surse sau puncte de referință care vor forma coloana vertebrală a expunerii finale (eseu, prezentare, articol de blog etc.)

Odată ce ați reușit să adunați o masă critică de idei cu care să lucrați, faceți trecerea la modul „convergență” pentru a conecta aceste idei împreună, într-o ordine care are sens. Tehnica arhipelagului de idei este o reinventare contemporană a practicii vechi de schițare.

Knowledge Flywheel (roata cunoașterii)

Ceea ce ne lipsește într-un procent mare este o buclă de feedback – o modalitate de a „recicla” cunoștințele create în cadrul eforturilor anterioare, astfel încât să poată fi folosite și în proiecte viitoare. Într-adevăr folosirea unor template-uri ne poate crește foarte mult productivitatea atunci când executăm proiecte similare.

Roata cunoasterii

Divergență și convergență: un act de echilibru creativ

Modul divergență presupune explorarea tuturor opțiunilor posibile. Pe scurt, urmăriți fiecare sursă și lăsați curiozitatea să vă ghideze în ceea ce privește direcția pe care trebuie să o urmați.

Modul convergență este diametral opus și presupune ignorarea fiecărui stimul extern, scopul final fiind cel de a finaliza proiectul la care lucrați. În acest punct veți avea deja suficiente idei și surse pentru a finaliza ceea ce v-ați propus.

Dintre cele două etape ale acestui proces, trecerea din modul convergență în modul divergență prezintă dificultăți pentru majoritatea oamenilor.

 

Divergenta versus convergenta

Cu cât sunteți mai imaginativ, curios, cu interese diverse și aplecare spre perfecționism, cu atât vă va fi mai dificil să treceți de la modul divergență la modul convergență. Este foarte dificil să elimini opțiuni sau să alegi o cale în detrimentul alteia.

Efectul generării (de conținut)

Este mult mai probabil să vă amintiți informațiile pe care le-ați scris în propriile cuvinte. Cercetătorii au descoperit că atunci când oamenii generează în mod activ o serie de cuvinte (prin scris sau vorbire), mai multe părți ale creierului lor sunt activate – în comparație cu simpla citire a acelorași cuvinte. Scrierea lucrurilor este un mod de a „repeta” acele idei, ceea ce le face mult mai susceptibile de a rămâne în minte.

Efectul catedralei

Studiile au arătat că mediul în care ne aflăm ne modelează puternic gândirea. Atunci când ne aflăm într-un spațiu cu tavane generoase, de exemplu o biserică cu tavane foarte înalte, avem tendința de a gândi în moduri mai abstracte. Când ne aflăm într-o încăpere cu tavane joase este probabil să gândim mult mai concret.

Prejudecata ideii recente

Chiar și atunci când facem un brainstorming ideile care se vor materializa vor fi exclusiv acelea pe care le putem gândi în acel moment.

Așadar, care sunt șansele ca ideile cele mai creative și inovatoare să ne fie disponibile exact în acest moment? Care sunt șansele ca cel mai bun mod de a merge mai departe să fie unul dintre primele moduri care ne vin în minte?

Această tendință este cunoscută sub numele de prejudecata ideii recente, care se manifestă prin tendința de a favoriza ideile și soluțiile cu care am interacționat recent, indiferent dacă sunt cele mai potrivite pentru problema în cauză.

Paradoxul lui Polanyi

Filosoful britanic și maghiar Michael Polanyi a făcut o observație care a devenit cunoscută de atunci sub numele de „Paradoxul lui Polanyi”. Acesta poate fi rezumat astfel: „Știm mai mult decât putem verbaliza”.

Polanyi a observat că există multe sarcini pe care le putem îndeplini cu ușurință și altele pe care nu le putem explica în detaliu. Avem aceste cunoștințe dar ele rezidă în subconștientul nostru, acolo unde limbajului îi este dificil să exploreze.

Această problemă – cunoscută și sub numele de „autoignoranță” – a reprezentat un obstacol major în dezvoltarea inteligenței artificiale și a altor sisteme informatice. Dacă nu poți descrie cum știm ceea ce știm, acel aspect nu poate fi programat într-un software.

Metoda CODE

Cartea se învârte în jurul idei de eficientizare a capturării esenței din informațiile la care suntem expuși în fiecare zi. Pe scurt, autorul propune metoda CODE, care are patru elemente directoare:

  • Captura (păstrarea doar a ideilor cu are rezonezi)
  • Organizarea (în vederea utilizării)
  • Distilarea (identificarea esenței)
  • Exprimarea (prezentarea ideilor)

Sistemul de notare PARA

Denumirea este un acronim, rezultat din cele patru mari categorii la care face referire sistemul:

  • Proiecte (idei pe care le folosiți în proiectele curente)
  • Arii (idei pentru proiecte pe termen lung)
  • Resurse (idei grupate pe topic-uri sau interese)
  • Arhivă (idei inactive din cele trei categorii)

Imaginea de mai jos este exemplificatoare.

Sistemul de notare PARA

Citatul preferat

“Work is never finished, only abandoned.” Paul Valéry

Nu te-ai putut abona. Vă rugăm să încercați din nou.
Te-ai abonat cu succes.